După haină şi răsplată

Silent Strike&Kazi Ploae-Stai jos

Într-o zi am mers cu un tricou pe care scria fuck you.La liceu.
Nu ştiu ce şi cum zice restul şi cât de mult e legat mesajul de decenţa mea şi buna creştere şi a celor şapte ani de-acasă,iar asta e la fel de important pentru mine cât e şi faptul că vecinii mei de sus îşi cumpără mobilă.
Important e că există chestii care să-ţi vorbească despre mine mai  mult decât o face un mesaj al tricoului meu,precum.Mersul meu împiedecat cu priviri atente care-ţi zice că-s un om zăpăcit în practică,dar ordonat în teorie,hainele mele largi,în culori închise,care-ţi zic nu te mai uita la mine că nu-ţi caut atenţie,cuvintele de le scot pe gură care-ţi zic că n-am venit chiar din ultimul colţ sălbatic al ţării,lucrurile pe care le ştiu şi care-ţi zic că mă duce mintea mai mult decât îi duce pe unii cu tot atâţia ani ca mine,pot să te las în faţa mea la coadă dacă tu ai urgenţe,iar cu asta eu nu sunt un om rău,pot să-ţi las scaunul în autobuz,zic merci şi bună ziua şi altele,ai mei nu m-au crescut o nesimţită fără simţ,reuşesc să fiu un om plăcut printre oameni plăcuţi,nu urlu,nici nu ţip,nici nu dau cu pumnii şi cu picioarele,nu împroșc cu ouă şi oţet,nu scuip şi nu sparg seminţe pe drum,iar astea sunt la fel de importante cât e şi faptul că vecinii mei de sus mă trezesc cu maşini de dat găuri,în fiecare weekend,la opt şi cinci minute.Sau trei.
(pentru un om deloc matinal,ăsta poa să fie un sfârşit de zi)
Important e că nu haina îl face pe om.

Revenind.
Ştiu că doamna profă de muzică de atunci a fost un om foarte ofensat,singurul,de altfel.
Că eu mi-am permis s-o jignesc cu neruşinarea mea.Eu am zâmbit şi-am zis că nu-i nevoie să citeşti şi să te simţi,dacă n-ai de ce.Dacă nu eşti unul din cei cărora era destinat mesajul,unul din cei care se holbează fără oprire la părţi ale corpului pe care era pus mesajul.Mi-am mai adus aminte că ea era tot aia care zicea că oamenii slabi îs răi,că de aia îs slabi şi că de aia îs uscaţi.Că de aia şi Hitler şi alţii.Atunci i-aş fi spus şi eu că sunt jignită cu prostiile ei,dar elevii nu se iau de profi,mai ales cei neruşinaţi.

Doamna,probabil,încă crede că slabii îs aşa de la răutate.
Tricoul încă are mesajul şi încă îl port.
Să fim neruşinaţi până la capăt.

pampam.